Gunoiul de grajd este utilizat ca îngrăşământ în agricultură încă din cele mai vechi timpuri. Acesta este de mai multe feluri şi trebuie să fie utilizat în funcţie de originea acestuia. Utilizarea gunoiului de grajd ca îngrăşământ este benefică pentru toate tipurile de sol, însă ştiinţa aplicării acestuia este una complexă, care trebuie să fie consultată de către orice fermier. Gunoiul de grajd poate să fie cabalin, provenit de la bovine, ovin, caprin sau provenit de la păsările de curte. Acestea sunt categoriile utilizate în ţara noastra şi pe majoritatea teritoriilor lumii.
Acest tip de îngrăşământ conţine o anumită cantitate de apă şi substanţe chimice, în funcţie de provenienţă. Spre exemplu, o tonă de gunoi de grajd cabalin conţine peste 700 de litri de apă, peste 6 kg de azot, 2.26 kg de acid fosforic şi 5 kg de potasiu. Tipul de fermentare întâlnit în cazul acestui tip de gunoi de grajd are un nivel de căldură mai mare şi se deteriorează mai rapid atunci când nu este păstrat corespunzător, însă puterea de fertilizare a solului este mare.
Gunoiul de grajd care provine de la bovine nu este foarte diferit de cel cabalin în ceea ce priveşte conţinutul de substanţe chimice, însă este mai rezistent în timp şi are o structură mai compactă. Cel ovin conţine mai puţină apă şi mai mult azot, acid fosforic şi potasiu şi acţionează foarte rapid odată aplicat. Gunoiul de grajd caprin este uşor de conservat, conţine sub 600 de litri de apă dintr-o tonă, 7.6 kg de azot, 3.3 kg de fosfor şi peste 8 kg de potasiu. Cel porcin conţine aproximativ 790 litri de apă, 10 kg de azot, 4.53 kg de fosfor şi 3.63 kg de potasiu. Conservarea acestuia se face similar cu aceea a gunoiului de grajd ovin. În ceea ce priveşte gunoiul de grajd provenit de la păsări de curte, cantitatea de apă la o tonă de îngrăşământ este de 500 litri, 9 kg de azot, 7.25 kg de fosfor şi 3.63 kg de potasiu. Atunci când este folosit împreună cu alt fertilizator, acesta are reacţii extrem de rapide.
În utilizarea gunoiului de grajd, momentul aplicării este cel mai important factor, astfel încât acesta trebuie să fie împartit în două faze: până la 1 iulie şi până la 30 septembrie. Adăugarea îngrăşământului de acest gen în extrasezon nu este recomandată. Condiţiile meteorologice şi gradul de poluare al apelor subterane sunt, de asemenea, factori foarte importanţi pentru creşterea unor culturi impecabile. Atunci când poluarea apelor devine un pericol, îngrăşământul din categoria gunoiului de grajd trebuie să fie ales în funcţie de substanţele conţinute.
Combinaţiile dintre gunoiul de grajd folosit ca îngrăşământ şi alte substanţe cu rol fertilizator trebuie să aibă loc în condiţii optime, întrucât nu toate substanţele sunt compatibile. Gunoiul de grajd este mai eficient atunci când se foloseşte în combinaţie cu minerale care permit scăderea dozelor de azot fără ca producţia să fie afectată. În schimb, calciul, sodiul, clorura de amoniu, zgura lui Thomas, urea sau azotaţii de amoniu nu sunt recomandaţi în combinaţie cu gunoiul de grajd ca îngrăşământ.
