Rapița este una dintre cele mai populare culturi din România. Potrivit unui studiu Kleffmann, suprafața cultivată cu rapiță a ajuns la 767.000 hectare în 2017. Tot mai mulți fermieri optează pentru această plantă datorită profitului pe care aceasta îl aduce și numeroaselor sale întrebuințări.
Întrebuințările rapiței sunt multiple: de la biocombustibil, la ulei, nutreț sau miere. De asemenea este o plantă bună pentru rotația culturilor. Mai mult decât atât, de pe urma unei culturi de rapiță se poate obține un profit brut de până la 46%. Însă pentru a putea ajunge la acest profit, fermierii trebuie să aibă în vedere toate aspectele necesare unei culturi sănătoase și productive.
1. Perioada de semănat
Rapița este o cultură ce rezistă la temperaturile scăzute ale anotimpului rece. Este esențial ca aceasta să intre în iarnă în starea biologică corespunzătoare pentru ca plantația să nu fie afectată. De aceea, rapița are nevoie de 800 – 900 grade temperaturi active mai mari de zero grade la momentul semănatului. În aceste condiții de temperatură și de umiditate, rapița poate dezvolta o rădăcină puternică și o rozetă de 6 – 8 frunze. Acești factori îi conferă rezistență pe timpul iernii.
2. Solul
Pregătirea solului înainte de semănat este importantă pentru buna creștere a rapiței. Este recomandat ca pământul să se are la o adâncime la care să nu se scoată bulgări, de obicei 18 – 20 de centimetri. De asemenea, solul trebuie discuit imediat după arat.
Patul germinativ se pregătește cu ajutorul lucrărilor cu grapa cu discuri, ultima fiind la adâncimea la care se va semăna, perpendicular pe direcția rândurilor. De asemenea, se poate folosi, înainte sau după semănat, tăvălugul inelar. Această opțiune este optativă și se recomandă în zonele cu sol argilos și în cazul toamnelor secetoase.
3. Sămânța
Alegerea semințelor de rapiță corespunzătoare este primordială pentru o cultură bogată. În funcție de tipul de sol și de climă și de tehnologia aplicată, fermierii pot avea nevoie de un tip de sămânță sau de altul. Producători precum Dekalb aduc pe piață diferite tipuri de hibrizi pentru a acoperi nevoile agricultorilor.
Mai mult decât atât, semințele trebuie să fie proaspete, cu o puritate mai mare de 98% și cu 85% capacitate de germinație.
4. Distanța între rândurile de rapiță
Distanța recomandată între rânduri variază de la o zonă la alta. În România se recomandă o distanță de 12,5 – 25 cm între rânduri.
5. Lucrările de întreținere și combaterea buruienilor
Lucrările principale de întreținere sunt eliminarea excesului de umiditate și tăvălugitul. Eliminarea apei trebuie făcută pentru ca plantele să nu moară din lipsa aerului. Tăvălugitul este recomandat cu precădere pe terenurile unde pământul prezintă bulgări.
În ceea ce privește modul în care se combat buruienile, acesta depinde de particularități provocate de distanța dintre rânduri, perioada de semănat și așa mai departe. Este foarte important ca acestea să se elimine în totalitate pentru ca rezultatele culturii să nu fie afectate atât în calitate, cât și în cantitate.
6. Fertilizarea
Fertilizarea rapiței se face atât înainte de însămânțarea terenului, cât și în primăvară. Prima fertilizare se poate face corect odată ce se cunosc nutrienții existenți în sol, motiv pentru care se recomandă efectuarea catării agrochimice odată la 4-5 ani. A doua fertilizarea se face primăvara. Pe timpul iernii, consumul de nutrienți este minim, însă în lunile februarie – martie, când se reia vegetația, consumul se intensifică. Se recomandă două fertilizări de primăvară: una când planta reia vegetația, iar alta la mijlocul lunii martie.
De asemenea, în cazul în care fermierii doresc producții sporite pot face o a treia fertilizare la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie.
7. Recoltarea
Recoltarea rapiței este un proces delicat deoarece întârzierea acesteia poate duce la pierderi foarte mari. Silicvele plesnesc și se pot produce pierderi de până la 50%.
Recoltarea se poate face în două faze sau în una singură. Realizată în două faze, recoltarea presupune tăierea plantelor și treierarea acestora cu combina. Recoltarea directă este o metodă mai eficientă deoarece pierderile sunt mai mici.
Respectând particularitățile acestei culturi, fermierii por ajunge la un profit brut mai mare decât cu culturi precum soia, floarea soarelui sau grâu.