Poate ai auzit de faptul că există și o carne de porc slabă în grăsimi dăunătoare și bogată în Omega 3. Deși descrierea pare mai mult pentru carnea de pește, este vorba despre carnea de porc de mangalița.
Această specie de porci este specifică pentru zonele Ungariei și Transilvaniei. Deși aproape dispărută pentru o perioadă, specia se bucură acum de o popularitate foarte mare datorită cercetărilor care au dovedit că aceasta oferă o carne mult mai sănătoasă pentru consum.
Porcul de mangalița este ușor de distins datorită blănii dese și aspre care îl face să semene cu mistreții. Blana poate avea diferite culori, începând de la alb și până la negru sau roșcat și chiar și combinații mixte. Blana protejează animalul de intemperii și îl face foarte rezistent la boli.
Carnea porcului de mangalița este apreciată în primul rând datorită conținutul mare de acizi grași Omega 3. Aceștia sunt renumiți pentru efectul antioxidant ridicat și pentru rolul în creșterea imunității corpului. Datorită efectului antioxidant acizii Omega 3 sunt benefici pentru prevenirea îmbătrânirii. În plus, acizii ajută la menținerea sănătății sistemului cardio-vascular și scăderea trigliceridelor. Datorită faptului că specia cu cea mai mare cantitate de Omega 3 este somonul, porcul de mangalița este adesea numit porcul cu grăsime de somon.
Datorită acestor proprietăți, carnea de porc de mangalița este comercializată în magazine la raioanele de lux și are prețuri cu 50% mai mari decât cea obișnuită.
Un alt beneficiu oferit de această specie este acela că slănina obținută este una gustoasă și mai sănătoasă decât cea obișnuită.
Până acum pare că această specie prezintă o serie largă de avantaje și este mult mai atractivă decât oricare alta. Există însă și câteva aspecte ceva mai puțin avantajoase. Acestea sunt legate mai ales de cerințele speciale de creștere. Astfel, porcul de mangalița trebuie crescut într-un spațiu larg, care să îi permită să se miște foarte mult. Spațiul trebuie să fie prevăzut cu o groapă umplută mereu cu noroi și apă, astfel încât porcul să se poată scălda după bunul plac, la fel cum fac mistreții în natură. În același timp, exemplarele nu pot crește în aglomerație, fiind necesar ca numărul de animale distribuit într-un spațiu să fie destul de mic.
Un alt aspect important este reprezentat de hrană. Aceasta nu este una clasică. Pentru a beneficia de toate proprietățile cărnii de mangalița, crescătorul trebuie să asigure o hrană săracă în cereale și bogată în ghinde, napi, jir, dovleac și cartofi. Prin urmare, nu se mai poate aplica expresia „să umfli porcul”, acesta având o creștere lentă. Pentru a putea fi sacrificat, un porc trebuie să aibă cel puțin 1 an și jumătate. Doar la această vârstă exemplarul poate ajunge la o greutate de peste 150 de kg. În același timp, o scroafă de mangalița nu va făta mai mult de 4-5 purcei, având o productivitate mult mai mică față de una obișnuită.
Din aceste motive cei mai mulți dintre crescătorii speciei sunt cei cu adevărat pasionați, care au la dispoziție un spațiu larg și sunt dispuși să investească o sumă mai mare, dar care pe termen lung se dovedește productivă. Așadar, porcii de mangalița sunt o specie foarte atractivă atât pentru producător, cât și pentru consumator și se pot afla la baza unei afaceri profitabile.